joi, 26 februarie 2009


Ai plecat.

Fara sa lasi in urma ta o umbra de intonatie a ceea ce simteai. Fara sa privesti inapoi la prapastia care ai creat-o.

Dulapul tau, odata ravasit cu haine zdrenturoase pe care nu le cunostea nimeni locul de provenienta, acum era pustiu ca un cer fara de nori. In baie, lucrurile atat de masculine, prin simpla lor prezenta, nu mai ma deranjau cand paseam usor in acea incapere. In afara mirosului tau inca persistent in aerul inchis al acestei camere, nu mai era nici o urma ca tu ai fi fost vreodata aici.

In schimb pe noptiera se afla un manuscris. O foaie veche. Din al tau caiet prafuit de vreme. O foaie care a distrus continuitatea acelui material sensibil si subtil la atingere. O foaie patata cu cerneala albastra care se unduieste in cele mai firave curbe. Acelasi scris. Aceleasi bucle. Aceleasi vorbe goale si fara sens. Aceasi semnatura simpla.

Ce ar trebui sa inteleg din asta? Un simplu rand de cuvinde deocheate nu o sa puna piedica izvorului de sentimente care ma napadesc. Stiu ca ai decis sa iti urmezi visul. Am discutat ca vrei sa iei viata in mainile tale. Dar crezi ca punga de care spuneai ca e sparta intr-un colt si de acolo curge asa numitul lichid viata, si motivul ca tu vrei sa traiesti in lichidul din punga tot timpul fara sa te scurgi, e ceva ce ar trebui sa ma ajute sa te incurajez? Sunt o scurgere pentru tine? Daca asa e, sa faci bine sa vii inapoi, sa inchizi usa si sa pleci fara a te mai intoarce vreodata ! Fa pasi!

Ma simt mai bine daca plasmuiesc o posibila alungare in loc de o parasire. Imi ravaseste mai putin simtirile daca simt puterea de sine. Voi fi puternica si voi mima o multumire pe plan sentimental pana cand aceasta se va fixa in cele mai mici coltisoare ale creierului meu si atunci ii voi da drumul amintirei care va inceta si ea la randul ei sa ma bantuie. Odata ce ma voi fi impacat cu gandul ca nu mi-ai facut rau, voi uita ca ai fost vreodata in viata mea. Si daca imaginea va incerca sa imi patrunda in simtiri, atunci o voi alunga urmarind sunetul frunzelor iscat de vant.

3 comentarii:

nekta spunea...

postarea asta e numai buna de citit cu voce tare la 2 juma AM.
love it!

Linn spunea...

mersi nekta:*

alec spunea...

tu... imi place mult cum scri`.. :-??
nu stiu, dar e ceva aparte..
go for it` in continuare`:)`