joi, 29 iulie 2010

Impresii

Toata lumea ma intreaba daca imi place in Italia, iar eu zambesc ridic din umeri si plec sau imi gasesc ceva de facut. Nu pot sa am o anumita parere despre Italia din moment ce nu o cunosc. Si nu o cunosc pentru ca nu am apucat sa o vizitez. Nu pot sa imi dau cu parerea nici macar despre locul in care sunt. E o statiune turistica cu hotel langa hotel, deci un amalgam de natii.
Totusi am observat anumite particularitati:
Sunt MULTE cupluri de batranei. Sot si sotie de peste 60 de ani, care sunt impreuna in vacanta. In urma cu o luna, cand eram inca in Romania, nu credeam ca mai exista asa ceva. Chiar am intalnit o doamna de 88 de ani... Acea femeie a vazut lumea schimband-se. Unii chiar s-au adaptat schimbarii, cum ar fi Bernini Fosco, azi a implinit 86 de ani, care inca invata cum sa raspunda la telefon. Bine ca stie sa danseze pe waka waka.
O alta chestie in coltul opus al varstei. Am vazut de multe ori pe strada, copii mari in carucioare. Prin copii mari ma refer la aproximativ 5 ani. Pe cand in Romania cum invata copii sa mearga, parintii le confisca carucioarele, In Italia copii isi pastreaza energia picioarelor ca se sa plimbe pe strazi la ora 23 seara (atunci e cel mai aglomerat) cand vor fi batrani. Poate romanasii nostri se satura de ata umblat, incepand in forta de mici si de aia cand sunt batrani, doamne fereste sa se ridice de pe fotoliul situat in fata televizorului.
Cafeaua aici e scurta. Cea mai scurta. O inghititura si e gata. Oh dar e buna. Mai ales capucino. Toata ziua beau. M-am si hotarat, trebuie sa imi achizitionez si eu o masina de facut expreso.
Preturile aici sunt duble fata de cele din Romania, insa la venitul pe care il au ei, sunt mici. De exemplu o inghetata e 1 euro (4 lei) in ro e aproximativ 2 lei una. O punga de seminte e 1,5 euro (6 lei) si in ro e cam 3 lei una la fel. Dar ce e pt ei un euro? O moneda pe care o poti gasi pe jos.
Ah si strazile am uitat de strazi . Sunt asa curate incat poti merge fara incaltaminte pe ele. Dar, particularitate observata si n Spania, sunt inguste scurte si intortocheate. Ca sa ajungi intr-un loc nu mai departe de 500 de m trebuie sa faci stanga si dreapta pana te imbeti de cap. De aceea cei de aici au in general masini mici sau dragutele de vespa. De cateva zile de fiecare data cand trec pe langa un pegeout 107 negru ii fac cu ochiul. Si eu o sa am unul la fel.
O alta chestie. M-am saturat pana peste cap de peste si alte vietati marine. Nu sunt genul care sa faca nazuri la mancare pentru ceea ce e, dar pentru gust fac. Nu mananc toata ziua caviar si salamuri scumpe si alte chestii de genu pentru ca sunt rare. Daca imi rasfata papilele gustative da, daca nu imi face fac nazuri. Nu spun ca aici mancarea nu e buna, dar sa mananci in fiecare zi un tip de peste si paste?! La un momentdat te mai saturi.
Cam atat deocamdata. Ciao !

duminică, 4 iulie 2010

Orice sfarsit are un nou inceput


Acum sunt fericita. Am scapt de bac si de tot ce inseamna liceu.
Noi cei care am dat bacul anul asta si in urma cu 4 ani capacitatea suntem generatia basmului. Atat la bac si cat la capacitate la limba si lit romana ne-a picat basmul. Celelalte 2 materii la care am avut examen au fost matematica si biologia. La mate a fost subiectul greu, iar la biologie mai ca habar nu aveam, dar m-am descurcat la amandoua si le-am luat cu nota decenta.
Nu stiu cum ar trebui sa ma simt. Tocmai s-a incheiat un capitol important din viata mea. In primul rand sunt mandra. Mi-am demonstrat mie si tuturor ca pot. Daca vreau, pot.
Urmeaza alte capitole si mai interesante poate.
Asta e un post prin care imi iau pentru putin timp la revedere de la blog si de la scris. Imi iau o mini vacanta, un fel de vacanta caci nu voi sta chiar degeaba, din care sper ca mai voi intoarce revigorata si stres free.
Arrivederci!

Maria


Cineva a spus odata ca Maria se va descurca in viata. Acum inteleg de ce, pentru ca am si eu aceiasi parere. Oricat mi-ar displacea comportamentul ei, cu ajutorul lui , ea va ajunge departe. E dura! Nu ca si mine. Eu sunt prea altruista si las prea mult de la mine. Oricat ar fi vazuta chestia asta cu ochi buni, eu o consider un defect. Maria insa, nu se lasa condusa sau manipulata. Stie ce vrea si aia face. A invatat asta cu ajutorul meu. Am manipulat-o eu prea mult si s-a cam satura, hehe.
Am incercat sa ii dau sfaturi, insa nu cred ca m-a ascultat. Cam cum faceam si eu cu ai mei, cand imi tineau teorie. Auzeam ce imi spuneau, dar ascultam doar ce vroiam si imi invatam lectia dupa cum credeam eu. Din acea cauza cred ca nici Mary nu prea asculta ce ii spuneam. Un singur lucru sper sa il asculte: "Ai grija de tine. Pentru ca nimeni nu o poate face ca si tine" De acum incolo nu o sa mai fiu langa ea ca sa o protejez si am impresia ca se vor schimba multe. Sper doar ca nu multe in rau.
Maria inca e mica. Dar va creste si va deveni o super-fata. Sper sa ii mearga bine in tot ceea ce isi propune !