O mica poveste...

Hm mi-am adus aminte de o povestioara foarte placuta. Poate unii o stiti deja.

Un tanar a plecat in cautarea Tainii Fericirii. Acesta avea sa gaseasca inteleptul care stia de taina intr-un castel frumos situat in varful unui munte, dupa ce strabatu un desert timp de 40 de zile. Desi tanarul nostru se astepta sa gaseasca un sfant, in incaperea inteleptului era un du-te vino de negustori, o masa cu cele mai alese mancaruri si o mica orchestra care dadea o ambianta placuta camerei. Inteleptul vorbea cu toata lumea, iar tanarul a trebuit sa astepte 2 ore pana sa ii vina si lui randul.
Inteleptul asculta cu atentie motivul vizitei, si spre surpinderea tanarului ii spusese ca nu are timp sa ii explice taina fericirii si ii sugera sa faca un tur al palatului si sa se intoarca mai tarziu. De asemenea i-a dat tanarului o lingurita cu 2 picaturi de ulei si i-a spus sa poarte acesta lingurita cu el fara sa verse untdelemnul din ea.
Resemnat baiatul se plimba prin palat atent la lingurita ca nu cumva sa verse untdelemnul, asa cum i-a sfatuit inteleptul. Dupa ce a tot urcat si coborat scarile palatului, s-a intors la intelept.
Acesta l-a intrebat daca in drumul lui a vazut frumoasele tapiserii persane, sau gradina care i-a luat gradinarului 10 ani sa o creeze, sau pergamentele din bibleoteca lui. Rusinat tanarul recunoscu ca fusese atent doar sa nu verse untdelemnul. Atunci inteleptul il trimisese din nou sa faca un tur al palatului si sa obsere tot ce e in jur. Baiatul s-a plimbat iar prin toate colturile palatului si s-a minunat de tot ce era acolo. Cand s-a intors inteleptul l-a intrebat de cele doua picaturi de ulei care i le incredintase. Atunci tanarul observa ca le varsase.
Taina fericirii sta in a privi frumusetile lumii si a nu uita de cele doua picaturi de untdelemn din lingurita.