miercuri, 27 mai 2009

Voi...





Voi spune ca esti aici
Chiar daca nu esti.
Voi spune ca esti aici
Pentru a da sens acestei povesti,
Voi spune ca esti aici
Si ma voi preface ca nu vorbesti...

Voi spune minciuni
Caci asa am fost meniti,
Voi spune minciuni
Ca sa nu ma certi.
Voi spune minciuni
Chiar daca nu meriti...

Voi asculta tacuta
Ceva ce ma va face nebuna.
Voi asculta tacuta
Inca o alta minciuna.
Voi asculta tacuta
Cum vei pleca pentru totdeauna...

Si atunci ma voi ridica si voi striga:
Pleaca odata! Pleaca!


*Primele mele versuri.

joi, 21 mai 2009

Globul.


Avea impresia ca stie totul. Ca poate coordona fiecare minuscula actiune. Voia sa fie atotputernica. Credea cu tarie ca isi va indeplini acest tel si ca va putea schimba ceva. Intr-adevar ceva se schimba. Ea.
Globul o captura din ce in ce mai tare. Era ca si o forta care o absoarbe. A inceput sa se observe in privirea ei, apoi in faptele ei si din ce in ce mai mult in vorbe. Spunea ca poate ghici viitorul. La inceput lumea i-a facut jocul. Amuzati de aceasta tentativa inutila de a le mai induci mizerabilele vieti sperau sa auda ceva bun stiind totusi ca nu va fi adevarat.
Insa acele vorbe fara sens ar fi speriat pe oricine le auzea. Si atunci persoanelor nu le mai placea jocul. Ea se simtea abandonata si continua sa repete ca nu e crezuta ca degeaba faceam aia si aia si aia caci curand va veni ziua. Tot bombanea de o zi mai speciala, care va schimba multe. Avea o teorie.
Insa in aceasta lume atat de aparent simpla cine ar fi crezut-o. A fost uitata...

joi, 14 mai 2009

She.


Cat de urat se aude cand cineva vorbeste despre sine la persoana a III-a. Parca zgarie urechile, stiti voi 1000 de unghii pe tabla...
Oricat de dragut sau deosebit ar parea, nu iti dai seama pana nu o auzi cu urechile. Cand ii vei auzi cuvintele timpul va incetini still slow motion si brusc vei avea impresia ca vorbesti cu un retard. Asta nu inseamna neaparat ca este. Poate o face ca sa para simpatic, dar tie nu ti se va parea asa.
Deci sa nu ma luati la persoana a III-a ca stiti ce parere o sa am despre voi !

marți, 12 mai 2009

Paranoia.



- Psihopatie la care predomina tendinta patologica spre formarea de idei dominante si prevalente, intretinute de emotii puternice.
Eu sunt paranoica. Toata lumea e paranoica. Suntem inconjurati de o paranoia care bantuie si cele mai mici firicele de nerv.
In aceste zile in care aflam despre cate 3 oameni care se sinucid, alte 2 accidente soldate cu cate 4 morti si cate unul care si-a batut sotia, copilul sau matusa cu bani ( prin bani intelegand20 de lei ), lumea pare sa nu mai fie deloc un loc sigur.
Si de aici rezulta intrebarea: E bine sa fi paranoic ?
Parerea mea: Sigur ca da! Orice e posibil.

marți, 5 mai 2009

Asa parca iarna a plecat odata cu inspiratia mea.
Si din cauza asta imi un pun semn al intrebarii legat de facultatea de jurnalism. Sigur... imi place sa scriu, defapt iubesc sa scriu. Dar inspiratia mea e sezoniera ? Sper ca nu. Ce stiu cert e ca duc lipsa de teme. Multe sunt luate si nu imi place sa plagiez.(pentru ca am facut-o in trecut si am remuscari !!!) Poate ca totusi asta e singura problema, temele de discutie.
E o scuza ca scriu asa putin ? Asa de rar ? Hm...nu prea cred. Poate sunt prea ocupata sa plec in alte orase, sau sa ma gandesc cu ce ma voi imbraca la noisia, pentru ca va trebui sa fiu sexi , sau ma gandesc la cat de bine suporta copul meu atatea ore nedormite pe tren ,sau cum lucrurile nu s-au intamplat asa cum m-am asteptat, sau ca el nu a vorbit, sau ca pur si simplu nu voi scrie ceva demn asa ca nu o sa ma complic.
Dar o sa public postul asta. ca e ceva scris de mine dupa ceva timp.
Nu o sa pun poza, cum fac cam de fiecare data. O sa fie un post sec. Si cam asa o sa fe toate pe parcursul verii. Daca vreti posturi calumea cautati la ciupy. Sau intoarceti-va prin septembrie alea. Sau da-ti-mi o idee despre ce sa scriu. Promit sa le onorez ! Pa !

miercuri, 15 aprilie 2009

Ce ti-e si cu filmele astea ... strike back

Filmele sunt o fictiune si ar trebui tratate ca atare. Prima intrebare pe care ar trebui sa ne'o punem e: de ce ne uitam la filme?

In primul rand cred ca ne uitam pentru ca ne face sa ne simtim bine. Ne place sa vedem ca exista relatii care merg, exista fraieri care ajung peste noapte smecheri, ca lumea mai si castiga la loto, ca cei corupti ajung dupa gratii, ca exista dreptate, frumusete si bine.

Te-ai uita la un film in care ar castiga raul? Poate ca te'ai uita, ca nu stii despre ce e vorba inainte sa'l vezi, dar ti'ar mai placea? L'ai recomanda si altora? Eu cred ca nu. Cum suntem diferiti, avem si gusturi diferite, deci urmarim filme diferite. In special ne uitam la ce ne lipseste. Cei care vor dragoste se vor uita la filme de dragoste, cei care vor violenta se vor uita la horror si la filme de actiune, cei care sunt lasi se vor uita la filme de aventura, etc. De ce? pentru ca se pun in postura personajului principal si "traiesc" faptele din film. Evident ca ei doar viseaza, dar visul e mai bun decat nimicul pe care il au in realitate.

Primesti ceea ce vrei! Doar ca poate nu chiar cand bati din palme... Baieti care sa se poarte cu tine frumos, nu doar luni ci ani, exista!, dar trebuie sa iei in calcul si alte detalii, cum ar fi varsta... cei mai tineri sunt pusi pe experimentare, abia cei mai maturi stiu ce vor, si sunt mai seriosi... Cat despre vecini... tu le'ai dus vreodata prajituri? Intotdeauna cand vrei ceva, fa tu primul pas! Vrei vecini draguti? fa'le tu o prajitura... invita'i tu la iarba verde, iar data viitoare poate te vor invita si ei... Stii care e chestia? toti asteapta ca ceilalti sa faca primul pas si in felul asta nimeni nu face nimic. Se pierd multe oportunitati asa..

Dupa ce am vazut filmul Yes Man, am zis ca voi spune Da! oportunitatilor. La fel cum ma asteptam nu au fost atat de multe, dar au fost sufieciente. Pana acum a fost o saptamana "profitabila": am fost in Janis, la fotbal, afara pe banca la rontait seminte, azi am fost sa ma uit la fotbal; unele au costat, altele nu. Am dat si 10 bani unui cersetor, si asta a fost tot.. Pentru ca cersetorii nu te urmaresc constant, si nu te pune nimeni sa le dai tot portmoneul, deci esti departe de a ramane falit.

Marea problema a oamenilor e ca ei cred ca nimic nu se schimba. Ei cred ca daca vor da o data, vor trebui sa dea la nesfarsit, asa ca nu dau nici macar o data! Nu dai unui cersetor bani(nu ca ar merita! Am citit in Plus pe un afis ca un cersetor castiga 5000 de ron!:O) pentru ca crezi ca vei da mereu, si vei saraci. Nu mergi la o bere, pentru ca te gandesti ca e 10 lei(exagerez putin. sau nu) si daca mergi in fiecare zi vei rabda foame(dar nu te pune nimeni sa mergi zilnic!), asa ca stai toata saptamana cu gatu "uscat". Sau nu iti cumperi o ciocolata Primola ca e 3 lei, de 3 ori mai scumpa ca X, ceea ce e adevarat, dar tre sa tii cont si ca nu'ti vei lua zilnic deaia si ca iti permiti...

De la filme am pornit?:-s. Eu cred ca totul e posibil, ca Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in plasa! Ce'i drept, e al naibii de greu sa te servesti singur!

Ce ti-e si cu filmele astea ...



Incep prin a recunoaste ca sunt o cinefila. Ca multi altii defapt, nu fac eu exceptii.
Sunt foarte ofuscata insa pe filme caci creaza o imagine prea buna despre viata.
Niciodata nu iti gasesti un prieten care sa fie dragut cu tine fie si pentru cateva luni, niciodata nu ai vecini draguti care sa iti aduca o prajitura, pentru ca tie iti e stricat cuptorul. Nu prea castiga lumea la loterie nu? Sau la o loterie in Vegas alaturi de un tip dragut. Sau degeaba zice Ciupy "da" la toate, ca in loc sa iasa ceva bun in cale, o sa ii dea dreptate lui Spaz cand o sa ajunga lefter :))
Si asa mai departe. Full of it.
Dar presupun ca daca nu ar fi filmele cum sunt nu ne-ar placea. Mi-e dor de Grey's Anatomy. Macar acolo parea real cum tot veneau aia cu sange si atatea operatii :X

duminică, 29 martie 2009

1989

Eram un copil pe atunci, prea mic sa stiu de soarta, noroc, moarte, mila, locul de provenienta a bebelusilor, televizorul mult prea folosit in ziua de azi, culoarea pantalonilor, gustul mancarii care nu ne ajungea niciodata mie si familiei mele numeroase, politica, sau despre nevoia de adevar si libertate care ardea in sufletele oamenilor de atunci.
Era o zi care parea ca oricare alta. Friguroasa si incetosata. Ma intorceam anevoios de la scoala., indurasem doua ore de pregatiri in frig la corul pionirilor. Urma sa avem o reprezentatie pe scena de la Palatul Copiilor pe data de 25 decembrie. Abia asteptam sa ma intorc acasa. Era ziua in care mama primea ciocolata. Cu gandul la delicatesa de care urma sa am parte, nu am observat initial multimile revoltate pe de pe strazi. Persoane dubioase controlau actele si masinile oamenilor.
- va urma

miercuri, 25 martie 2009

O ceasca de cafea


Intr-un decor simplu, cu lumina difuza care patrunde prin niste perdele rosi, intr-un colt pe o masa se afla o ceasca din ceramica. In ea se scalda usor o aroma imbietoare de culoare inchisa.
Ma cheama, ma striga, ma ademeneste sa o gust. Imi desfata simturile cu mirosul ei specific. Ma rasfata cu gustul ei usor dulce care se imbina ametitor cu papilele mele gustative. Particulele cafelei imi patrund in tot corpul si parca invita celule la dans. Celulele se lasa seduse si tot corpul incepe sa se simta mai usor si mai presus de orice. Fusta vaporoasa se unduieste blajin pe picioarele subtiri. Parul mangaie delicat fata. Pe buze se formeaza usor un zambet inevitabil.
Un strop a mai ramas. Un strop care desfata zatul de pe marginea cestii. Particulele de cafea care au dat viata acestui elixir simtit nu cu mult timp in urma, se ingramadesc pentru a mai da savoare ultimului strop. Formeaza un dans usor pana cand unele se imbina cu stropul si astfel celelalte se usca in adierea aerului din incapere.

marți, 24 martie 2009

Baliverne despre iubire

Ha. Ce subiect am gasit. Am citit o carte de curand, Despre Iubire si Moarte de Patrick Suskind. Stii, cel care a scris Parfumul. E destul de interesanta..Isi spune punctul de vedere prin trei exemple la capitolul iubire, Despre Moarte nu am citit inca. Nu am nevoie sa stiu.

Iubirea este un subiect foarte vast. Personal eu sunt foarte implicata in acest subiect ca si toti. Si nu asa cum credeti. Iubirea nu e doar un sentiment pentru un partener. E practic tot ce ne inconjoara.
E un sentiment generator pentru toate celelalte. Fara iubire nu ar exista ura, gelozie, inselaciune, pasiune, simpatie, dispret, admiratie, tristete, indignare, etc
Iubirea genereaza totul. Si fara ea nu ar fi nimic. "a placea" e o forma de iubire mai mica insa mai des folosita. Daca nu ti-ar placea sa faci anumite lucruri normal ca nu le-ai face. Si interesul poate insemna acelasi lucru.
De exemplu, lumea mananca pentru ca ii place. Ai zice ca nu. M-ai contrazice prin fraza"lumea mananca de nevoie". Foarte adevarat. Dar daca luam in punctul a. Ca lumea mananca din nevoia de a sta in viata. Pentru ca ii place viata. ( Sunt carora nu le place, dar pe care ii incanta mai mult decat moartea, pentru ca sunt speriati de ea. Sau cei care prefera moartea, nu manaca) Si in punct b. ca le place ceea ce mananca , alfel nu ar manca, ajungem la fraza "Lumea mananca pentru ca ii place".
Ce ziceam de nimic? Nu ma crezi? Gandeste profund pana la faza ca lumea nici macar nu s-ar misca din loc daca nu ar fi iubirea pentru ceva. Te misti ca sa te indrepti intr-o directie, ca sa faci ceva, ca sa rezolvi ceva, ca sa obti ceva ce iti place. Totul se leaga.
Vorbind de sentimente care inclina spre " a placea" am omis "ura" care sunt sentimentele extreme(soni) . Insa si Ura e provocata tot de iubire. Nu ai uri, daca nu ai avea ce iubi.
Orice crima e pasionala. Pai nu? Nu isi omoara omul sotia ca vrea sa il paraseasca? Sau alte fenomene la fel din telenovele, care toate toate! sunt bazate pe iubire. Deci iubirea nu e doar inimioare si tinutul de mana. Nu e doar textul asta sec de aici, sau textele vagi din carti sau de pe net. Iubirea e ca o lumina care da viata celorlalte sentimente. Mama lor.