duminică, 18 decembrie 2011

Love story * - 11

Peste 3 zile am plecat la mare. Noi doi si cu surioara mea mai mica pe care urma sa o las la o matusa care locuia in constanta. A fost amuzant pe tren, intr-un fel dubios ne jucam de-a mama, tata si copilul, maria fiind fica noastra. Ii schimbasem si numele in Eva, numele nostru preferat de fata. SLAP! Nu stiu exact ce s-a intamplat. Mi-a luat putin sa ma dezmeticesc si mi-am dat seama ca tocmai primisem o palma. Poftim? Mi-a dat o palma. Pentru ce? Nici acum nu stiu. Dar asta nu ma intereseaza. Eram prea buimacita ca sa simt ceva in momentul ala. Inca nu imi venea sa cred. Sigur asta s-a intamplat? Chiar mi-a dat o palma? Urmatoarea m-a convins ca prima a fost cat se poate de adevarata. Tot ce am simtit in acel moment a fost rusine. Totdeauna mi-a fost mila de fetele batute de prietenii lor si ma gandeam ca de ce nu termina odata cu ei? Eu de ce nu am terminat? Ce puteam sa fac, sa ma intorc din drum? Ar fi fost o decizie corecta. Acum ca mi-am amintit asta imi doresc ca el sa fi fost viu sa il fi facut sa sufere, l-as fi ars cu tigara pe fata pentru ca nu suporta ca fumez, i-as fi jupuit pielea de pe obraz foarte incet, doar ca sa simta o durere pe fata. Argumentul #4 Voiam sa sufere. Stiu ca si-a dat seama ce s-a intamplat defapt, chiar in ultima fractiune de secunda, pentru ca era baiat destept cand venea vorba de chestii dintr-astea. Si atunci sper ca a suferit. Discutasem cu el despre ce a facut, si l-am rugat sa nu se mai intample ca eu nu pot sa accept asa ceva. A trecut 1 an, voi ce credeti ca s-a intamplat? Am acceptat asta si altele...

Niciun comentariu: